Comisia Europeană prezintă săptămâna aceasta raportul interimar privind progresele în Justiţie pentru România şi Bulgaria, de rezultatele căruia depinde relansarea negocierilor pentru aderarea la Schengen .

Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a precizat, după întâlnirile cu reprezentanţii Comisiei Europene, că se aşteaptă la un raport care să marcheze „progrese" substanţiale ale reformei sistemului judiciar.

Ultima ocazie pe care Predoiu a avut-o pentru a ţine departe chestiunea Schengen de evaluarea Bruxelles-ului pe Justiţie a fost la sfârşitul lui ianuarie când, alături de omologul din Bulgaria, Diana Kovatcheva, în marja reuniunii informale a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne de la Copenhaga, a avut discuţii cu ministrul Justiţiei din Olanda, Ivo Opstelten şi cu cel din Finlanda, Anna-Maja Henriksson.

„Am prezentat omologului olandez progresele înregistrate de România, precum şi aşteptările Guvernului român de flexibilizare a poziţiei Olandei din prisma dreptului  de a accede la spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, au fost înregistrate progrese notabile de la ultimul raport şi suntem convinşi că acestea se vor reflecta obiectiv în raportul intermediar al Comisiei Europene", a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Bani pentru lipsa de personal

Sentinţele - cu pedepse mici sau cu suspendare - în marile dosare de corupţie vor fi cel mai probabil punctual-cheie al raportului interimar pe Justiţie în cazul României.  Lipsa unor anchete consistente în dosarele privind achiziţiile publice şi problemele de personal de la instanţele din România vor continua să fie menţionate în raportul intermediar, după ce ele au mai figurat ca recomandări în evaluările precedente. Potrivit unor surse judiciare, pentru completarea schemelor de personal este nevoie de un buget suplimentar de 200.000 de euro pentru 2012 şi alte două milioane de euro pentru 2013, doar pentru posturile de judecători şi procurori.

Raportul de dinaintea evaluării multianuale

Evaluarea va fi publică după ce primeşte aprobarea comisarilor UE, iar textul raportului mai poate suferi modificări. Ieri încă mai erau aşteptate câteva completări de la Bucureşti. Raportul interimar prezentat în ianuarie-februarie este mult mai tehnic decât evaluarea anuală, care este anunţată în iunie-iulie. Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a avansat varianta potrivit căreia raportul final din vara acestui an ar putea însemna o evaluare a ultimilor cinci ani. România şi Bulgaria sunt monitorizate de Comisia Europeană din 2007.

Corupţia, pedepsită cu blândeţe

Potrivit draftului de raport, citat de RFI, trimis la sfârşitul săptămânii trecute autorităţilor de la Bucureşti pentru ultimele observaţii, activitatea DNA este în continuare apreciată, la fel ca şi unele măsuri ale Înaltei Curţi în privinţa prevenirii prescripţiei din dosarele de mare corupţie.

„Procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este cu suspendare", se arată în raportul trimis către Bucureşti, citat de RFI. Experţii CE au menţionat însă măsurile pentru accelerarea proceselor de mare corupţie luate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printre care eliminarea din durata procesului a perioadei în care sunt ridicate excepţiile de neconstituţionalitate pentru a preveni prescrierea faptelor. Potrivit raportului precedent, din iulie 2011, România trebuia să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special la nivelul administraţiei locale. „Trebuie accelerate procesele în cazurile de corupţie la nivel înalt. Acest lucru trebuie realizat cu ajutorul Parlamentului, pentru a preîntâmpina prescrierea lor", se arăta în raportul din 2011.

Schimbarea legislaţiei, punct marcat

Este de aşteptat ca raportul de săptămâna aceasta să puncteze progresele legislative din sistemul judiciar românesc în privinţa implementării Codului Civil şi a celui de Procedură Civilă.

„Celelalte coduri vor intra în vigoare în martie 2013 şi unele eforturi sunt încă necesare: recrutarea de personal specializat şi realocarea mai echilibrată a resurselor între instanţe", se arată în raportul interimar. Evaluarea precedentă a marcat aceleaşi progrese: România a luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăţi procedurile judiciare şi a luat măsuri pentru implementarea celor patru Coduri.

Trebuie luate măsuri pentru confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată şi măsuri pentru implementarea noilor Coduri juridice. Comisia recomanda atunci României să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă. Raportul interimar pe Justiţie al Bulgariei se anunţă şi mai critic, mai ales că, la mijlocul lunii decembrie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare autorităţilor de la Sofia prin care atrage atenţia asupra lipsei de transparenţă privind numirea reprezentanţilor inspecţiei judiciare. 

"Au fost înregistrate progrese notabile de la ultimul raport şi suntem convinşi că acestea se vor reflecta obiectiv în raportul intermediar al Comisiei Europene."
Cătălin Predoiu
ministrul Justiţiei

Olandezii, cu ochii pe raport

Reprezentanţi ai Guvernului olandez au precizat, pentru „Adevărul Europa" că urmăresc îndeaproape evaluarea CE în privinţa celor două state şi vor anunţa intenţiile legate de Schengen imediat ce evalările vor fi oficiale. Ministrul pentru migraţie de la Haga, Gerd Leers, a precizat că Olanda şi-ar putea revizui poziţia pe Schengen doar dacă două rapoarte consecutive pe Justiţie sunt pozitive.